duminică, 28 decembrie 2014
Planificarea calendarristică a activităților instructiv-educative 5-9 ianuarie 2015
Săptămâna 5-9 ianuarie 2015
Tema anuală:,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Tema săptămânală:,,Poveștile copilăriei''
LUNI,5 IAN. 2015
,,Cufărul cu povești''
ADP:Întâlnirea de dimineață-,,Ion Creangă,prietenul copiilor''
ALA:Biblioteca-audiții povești
Joc de rol-personajul preferat
Arte-colorare în contur
ADE:N I+N II DȘ(convorbire-povești cu animale,fenomene ale naturii)+ DEC(cântec,,Povestea unui ciobănaș)
MARȚI,6 IAN. 2015
,,Povești amestecate''
ADP:,,Hai să facem o poveste''
ALA:Științe-sortare,grupare
Nisip și apă-drumul Scufiței Roșii
Construcții-palatul din povești
ADE:N I+N II DLC(recunoașterea poveștilor-joc didactic)+DOS(,,Cum ar trebui să ne comportăm?''-educație pentru societate)
MIERCURI,7 IAN. 2015
,,Personaje îndrăgite''
ADP:Bun găsit piticilor!
ALA:Bibliotecă-alegerea imaginilor din cărți
Arte-desen
Construcții- vizuina ursului și a vulpii
ADE:N I+N II DȘ(Numărul 4, 6)+DPM(traseu aplicativ,joc de mișcare)
JOI,8 IAN. 2015
,,Albă ca Zăpada și cei 7 pitici''
ADP:Bun găsit fată frumoasă și bună!
ALA:Joc de rol-creație
Nisip și apă-căsuța piticilor din polistiren
Bibliotecă-citim imagini
ADE:N I---------
N II DLC(adjective-joc didactic)+DEC(colorare)
VINERI,9 IAN. 2015
,,Țara adevărului și Împăratul Minciună''
ADP: Piticul prezentator
ALA:Bibliotecă-puzzle cu povești
Construcții-căsuța din povești
Științe-grupare
ADE N I DEC-pictură (elemente din povești)
N II DEC-pictură(scene din povești)+DOS(,,Cum ne comportăm?)
Ehei, cic� era odat� un t�râm pe care cerul îl d�ruise cu toate bun�t��ile �i frumuse�ile sale. Câmpurile îi erau întinse, roadele bogate, p�durile dese �i r�coroase, apele cristaline �i reci precum ghea�a, iar mun�ii seme�i ascundeau în m�runtaiele lor comori nepre�uite.
Oamenii acelei ��ri erau drep�i, harnici �i milostivi, a�a cum nu g�seai în alte capete ale lumii. Dar, dac� erau cu adev�rat cunoscu�i cale de nou� m�ri �i ��ri, era pentru c� iubeau din adâncul sufletului adev�rul. Nic�ieri nu era mai dispre�uit� minciuna �i mai aspru pedepsit cel care s-ar fi încumetat s� spun� câte una mai gogonat�. Negu��torii care împânzeau ��rile în lung �i în lat î�i f�ceau dinadins drum prin preajma locului ca s� vad� cu ochii lor minunata �ar� a Adev�rului, iar la întoarcerea acas� î�i petreceau ceasuri îndelungate povestind copiilor despre cele v�zute.
Mo�-Vreme î�i dep�na firul cel f�r� de sfâr�it, zi dup� zi �i an dup� an, f�r� s�-i pese de nimeni �i de nimic. Rânduiala, atât de temeinic statornicit�, p�rea s� fie ve�nic�.
Inapoi
Tema anuală:,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Tema săptămânală:,,Poveștile copilăriei''
LUNI,5 IAN. 2015
,,Cufărul cu povești''
ADP:Întâlnirea de dimineață-,,Ion Creangă,prietenul copiilor''
ALA:Biblioteca-audiții povești
Joc de rol-personajul preferat
Arte-colorare în contur
ADE:N I+N II DȘ(convorbire-povești cu animale,fenomene ale naturii)+ DEC(cântec,,Povestea unui ciobănaș)
MARȚI,6 IAN. 2015
,,Povești amestecate''
ADP:,,Hai să facem o poveste''
ALA:Științe-sortare,grupare
Nisip și apă-drumul Scufiței Roșii
Construcții-palatul din povești
ADE:N I+N II DLC(recunoașterea poveștilor-joc didactic)+DOS(,,Cum ar trebui să ne comportăm?''-educație pentru societate)
MIERCURI,7 IAN. 2015
,,Personaje îndrăgite''
ADP:Bun găsit piticilor!
ALA:Bibliotecă-alegerea imaginilor din cărți
Arte-desen
Construcții- vizuina ursului și a vulpii
ADE:N I+N II DȘ(Numărul 4, 6)+DPM(traseu aplicativ,joc de mișcare)
JOI,8 IAN. 2015
,,Albă ca Zăpada și cei 7 pitici''
ADP:Bun găsit fată frumoasă și bună!
ALA:Joc de rol-creație
Nisip și apă-căsuța piticilor din polistiren
Bibliotecă-citim imagini
ADE:N I---------
N II DLC(adjective-joc didactic)+DEC(colorare)
VINERI,9 IAN. 2015
,,Țara adevărului și Împăratul Minciună''
ADP: Piticul prezentator
ALA:Bibliotecă-puzzle cu povești
Construcții-căsuța din povești
Științe-grupare
ADE N I DEC-pictură (elemente din povești)
N II DEC-pictură(scene din povești)+DOS(,,Cum ne comportăm?)
Ehei, cic� era odat� un t�râm pe care cerul îl d�ruise cu toate bun�t��ile �i frumuse�ile sale. Câmpurile îi erau întinse, roadele bogate, p�durile dese �i r�coroase, apele cristaline �i reci precum ghea�a, iar mun�ii seme�i ascundeau în m�runtaiele lor comori nepre�uite.
Oamenii acelei ��ri erau drep�i, harnici �i milostivi, a�a cum nu g�seai în alte capete ale lumii. Dar, dac� erau cu adev�rat cunoscu�i cale de nou� m�ri �i ��ri, era pentru c� iubeau din adâncul sufletului adev�rul. Nic�ieri nu era mai dispre�uit� minciuna �i mai aspru pedepsit cel care s-ar fi încumetat s� spun� câte una mai gogonat�. Negu��torii care împânzeau ��rile în lung �i în lat î�i f�ceau dinadins drum prin preajma locului ca s� vad� cu ochii lor minunata �ar� a Adev�rului, iar la întoarcerea acas� î�i petreceau ceasuri îndelungate povestind copiilor despre cele v�zute.
Mo�-Vreme î�i dep�na firul cel f�r� de sfâr�it, zi dup� zi �i an dup� an, f�r� s�-i pese de nimeni �i de nimic. Rânduiala, atât de temeinic statornicit�, p�rea s� fie ve�nic�.
Într-o sear�, oamenii s-au îndreptat spre gospod�riile lor, osteni�i dup� truda unei zile de robot�. S-au înfruptat din bucatele cele gustoase �i s-au gr�bit s�-�i caute odihna în paturile cele primitoare.
C�tre miezul nop�ii, în înaltul cerului la ap�rut o lumin� ro�iatic�. La început a fost cât o nuc�, dar a crescut u�or-u�or, pân� ce a cuprins cerul întregii ��ri. La un timp, lumina s-a l�sat deasupra mun�ilor, apoi deasupra caselor �i ogoarelor. În cele din urm�, ea �i-a croit drum prin hornurile sobelor, p�trunzând în od�ile �i în sufletele oamenilor. Ne�tiind ce li se întâmpl�, ei s-au întors pe cealalt� parte, continuându-�i somnul. Ba, înc�, nici m�car de diminea�� nu s-au dumirit. �i-au umplut traista cu merinde �i s-au dus acolo unde îi chemau treburile. Câte unul mai iste� a b�gat de seam� c� vorba le era schimbat�, c� nu mai spuneau lucrurilor pe nume, ca mai înainte, �i c� nu mai sim�eau aceea�i dorin�� de a dezv�lui tot ceea ce gândeau. Nepricepând îns� care era pricina �i acela în�l�a din umeri, v�zându-�i de treab�.
Ehei, dar a venit ora prânzului �i locuitorii ��rii Adev�rului s-au a�ezat la mas�. �i-au umplut ulcelele cu ap� rece �i, cu ne��rmurit� surprindere, au descoperit c� apa înghe�a cât ai zice pe�te. Iar��i cei mai în�elep�i au zis:
- Fra�ilor, o mare primejdie ne amenin��! Nu vede�i c� min�im de înghea�� apele?
- Nu poate fi adev�rat! s-au împotrivit cei mai numero�i. Nu cuteaz� minciuna s� se abat� pe meleagurile noastre! Trebuie s� fie vreun joc. Haide�i mai bine s� îl deprindem!
De poman� au st�ruit cei dintâi, c�ci, deopotriv�, copii �i oameni mari se strângeau laolalt�, înveselindu-se atunci când f�ceau s� înghe�e apele. Când tr�geau copii câte o minciunic�, abia de înghe�a apa dintr-o ce�cu��, dar când spuneau cei mari câte una mai me�te�ugit�, înghe�au lacurile cât ai bate din palme. Ambi�ios din fire, m�ria-sa, împ�ratul, a f�cut ce a f�cut �i a ajuns cel mai mare me�ter într-ale minciunii. Ajungea s� deschid� gura numai pe jum�tate �i înghe�au m�rile de la un cap�t pân� la cel�lalt. Ce vre�i, me�te�ug de fa�� împ�r�teasc�!
Azi a�a, mâine a�a, minciuna a p�truns tot mai adânc în via�a oamenilor. Pe nesim�ite, ea n-a mai fost un joc, ci un fel de a tr�i. Erai într-o încurc�tur�, min�eai �i gata! Aveai necaz pe câte cineva? Nimic mai simplu: îi puneai vreo câteva în cârc�, de nu-l mai cuno�tea nici mum�-sa. De la a pre�ui minciuna �i pân� la urî adev�rul, n-a fost decât un pas. H�ituit �i hulit de toat� lumea, s�rmanul de el a devenit o cium� aduc�toare de nenorociri. De altfel, ce nevoie mai aveai s� roste�ti drept, dac� numai vorba strâmb� avea c�utare?
Anii au trecut �i �ara a s�r�cit c� doar acolo unde este st�pân� minciuna, nu mai încape �i h�rnicia. Despre c�l�torii de prin alte locuri, ce s� mai spunem? Acum ocoleau cât puteau împ�r��ia mincino�ilor, pe care o numeau de la o vreme ,,Întunecata �ar� a minciunii. Peste înc� un timp, când ajunseser� oamenii s� m�nânce mai pu�in ca dobitoacele �i se împ�unau c� nu mai pot de bine, s-a nimerit ca într-o cas� umil� de la marginea ��rii s� vad� lumina zilei un copil numit Victora�. Crescând mai departe de atotputernicia Împ�ratului-Minciun�, b�iatul s-a sim�it atras de adev�r, ca de un bulg�re de aur. F�cându-se fl�c�u în toat� legea �i v�zând s�r�cia �i neputin�a care domneau pretutindeni, n-a mai r�bdat �i, într-o zi, s-a înf��i�at înaintea p�rin�ilor s�i:
- T�tuc� �i m�muc�, eu unul nu mai pot r�bda s� v�d cum aceast� cium� nenorocit� ne mistuie �ara, alt�dat� atât de îndestulat�. M� doare inima când îi v�d pe bie�ii oameni cum îndur� nenorocirea f�r� s� �tie de unde li se trage. Da�i-mi binecuvântarea p�rinteasc�, întrucât m-am hot�rât s� plec în lumea larg�, doar-doar voi putea s� vin de hac nelegiuirii
- Copilul meu, gândul t�u este frumos precum cerul f�r� nori, dar tare mi-e team� c� vei porni pe un drum f�r� întoarcere. Din partea mea, prime�te-�i binecuvântarea, îns� fii cu b�gare de seam�! Nu �tiu din care pricin�, m�ria-sa ap�r� din r�sputeri minciuna, iar o�tile sale sunt gata oricând s� îl r�pun� pe acela care s-ar ridica în ap�rarea adev�rului.
- T�tuc�, binecuvântarea ta, sabia mea voiniceasc� �i voia lui Dumnezeu îmi vor fi de ajuns ca s� ies la liman.
- A�a s� fie, copilul meu. Mai �ine minte un lucru: în P�durea cea Mare tr�ie�te un om tare b�trân, c�ruia i se spune Mo�ul Barb�-Alb�. Multe a v�zut �i a auzit de-a lungul îndelungatei sale vie�i. Du-te �i cere-i sfatul, c�ci are inima bun� �i te va ajuta.
A doua zi, Victora� î�i umplu sacul cu merinde, prinse sabia la �old, s�rut� dreapta p�rin�ilor �i plec�, luând cu sine un câine mare �i puternic, c�ruia îi spunea Lupu.
Merse cale lung� �i pretutindeni întâlni numai jale. Suspin� cu nem�rginit� triste�e �i î�i v�zu de drum pân� ce ajunse în P�durea cea Mare. O apuc� pe o potec� luminat� de razele soarelui �i se opri numai când ajunse în fa�a unei mogâlde�e de om. Spatele îi era încovoiat precum gâtul unei lebede, iar barba ca argintul îi atârna pân� la brâu.
- Bine te-am g�sit s�n�tos, zise fl�c�ul cu voio�ie. Nu cumva tu e�ti Mo�ul Barb�-Alb�?
- Eu �i cu b�trâne�ile mele, iar tu trebuie s� fii Victora�, cel care a pornit în lume pentru a stârpi minciuna.
- Adev�rat, dar cum de m-ai dibuit?
- La anii mei, nu mai sunt multe lucruri pe care s� nu le cunosc. Bun�oar�, �tiu c� nu ai pornit pe un drum u�or, îns� am credin�a c� vei izbândi. Ca s� alungi minciuna �i s� redai ��rii str�lucirea pe care a avut-o, vei colinda mult în cele patru vânturi. Mergi �i întreab� mun�ii, apele, v�ile �i câmpurile cine este omul care a min�it pentru prima dat� în acea noapte blestemat�. Aflându-l, vom �ti cine a rev�rsat minciuna asupra ��rii �i dac� îl vom îndupleca pe el s� se lepede de minciun� vom fi salva�i.
- Î�i mul�umesc, unchea�ule, am s� fac precum m-ai înv��at.
Peste noapte Victora� r�mase în coliba s�r�c�cioas� a mo�neagului iar a doua zi înc�lec� �i plec� acolo unde îl chema ursita.
Merse pe c�r�ri cunoscute �i necunoscute, pân� ce v�zu înaintea lui un câmp frumos, plin de flori încânt�toare. Î�i l�s� calul s� pasc� în voie, urc� pe un delu�or �i de acolo întreb�:
- Voi, câmpurilor, care înconjura�i minunata mea �ar�, nu �ti�i cine a min�it pentru prima dat� în noaptea aceea blestemat�?
- Voinicule, r�spunse câmpul, eu �tiu numai c� în noaptea cu pricina cerul a fost acoperit de un nor ro�iatic. Dac� am cunoa�te cine a ab�tut norul deasupra împ�r��iei, am �tii cine este vinovatul. Din nefericire, eu nu �tiu mai multe. Mergi �i întreab� apele râurilor, pentru c� ele colind� lumea întreag� �i v�d câte nu ai gândi.
Victora� mul�umi câmpurilor �i î�i urm� drumul. Merse iar��i cale lung� pân� ce ajunse în locul unde râurile se v�rsau într-o mare uria��.
- Râurilor, le vorbi el, voi str�bate�i �ara în lung �i în lat. Oare, nu a�i aflat cine a slobozit norul aduc�tor de minciun�?
- Viteazule, r�spunse râul cel mai mare, eu însumi trecând în noaptea aceea pe la poalele unui palat str�lucitor am v�zut cum doi b�rba�i au ap�rut la o fereastr�. Unul dintre ei avea în mân� o sticl� pe care a destupat-o, de pe fundul ei ie�ind norul cel ro�iatic. Nu m� întreba cine sunt cei doi, pentru c� era noapte �i nu le-am v�zut fe�ele. Mergi �i întreab� mun�ii! Poate c� ei, fiind a�a de înal�i, cunosc mai bine tainele palatului cel misterios.
Vrând-nevrând, Victora� plec� s� întrebe mun�ii. Acum, drumul era cu mult mai greu de str�b�tut. Î�i d�du toat� silin�a �i, curând, se v�zu în fa�a stâncilor pr�p�stioase. L�s� calul lâng� un petic de iarb� �i vru s� înceap� urcu�ul. Deodat�, se v�zu înconjurat de o�tenii m�riei-sale.
- N-ai avut lini�te acas�, feciorule, de-ai venit s�-�i cau�i moartea prin locurile acestea pr�p�stioase? întreb� unul.
- S� nu v� g�si�i voi moartea! le r�spunse curajos Victora�. Apoi, cât ai clipi din ochi, î�i scoase sabia din teac� �i se avânt� în lupt�, spunându-i câinelui care îl înso�ea pretutindeni, întocmai ca o umbr�:
- Lupule, tu mu�c�-i de picioare, c� de restul am eu grij�!
Începu atunci o lupt� voiniceasc�, a�a cum nici nu gândiser� o�tenii lui vod�. Cu toate c� era singur, Victora� se învârto�ea din r�sputeri, lovind �i în stânga �i în dreapta, de-ai fi zis c� mai are de partea sa înc� vreo cinci-�ase ajutoare. Unde c�dea sabia sa voiniceasc� r�mânea locul gol, dar �i pe unde trecea câinele nu mai g�seai du�man care s� stea pe picioarele lui. Când veni vremea asfin�itului, tot locul era plin de trupuri c�zute care încotro, în cea mai cumplit� neorânduial�.
Fl�c�ul st�tu o clip� s� î�i trag� sufletul, apoi mul�umi lui Dumnezeu pentru izbând� �i se gr�bi s� ajung� înaintea muntelui.
- Munte cu piscuri seme�e, tu care ai toat� lumea la picioare, nu �tii cine erau cei doi b�rba�i care au slobozit norul ro�iatic aduc�tor de minciun� �i de tic�lo�ie?
- Ehei, b�iete, tare mi-e team� c� vei face drumul întors dac� vei auzi cine sunt!
- Spune-mi, numai, �i vei vedea dac� dau înainte sau înapoi.
- Dac�-i a�a, vorbi muntele bucuros, atunci afl� c� omul care a destupat sticla din care a ie�it norul nu este nimeni altul decât împ�ratul!
- M�ria-sa, împ�ratul? Cum este cu putin�� ca tocmai el s� fi vrut cu bun� �tiin�� r�ul propriei sale ��ri? Ce fel de om este?
- Copile, copile, întortocheate sunt c�ile Domnului! Afl� c� vod� a fost dintotdeauna un om r�u �i tic�los. El �i cu al�ii de-o teap� �i-au dat seama c� nu au multe zile de stat într-o �ar� unde numai adev�rul �i cinstea aveau c�utare. Atunci �i l-au apropiat pe vr�jitorul Talp�-Neagr�, cu ajutorul c�ruia au n�d�jduit s� înst�pâneasc� minciuna. Câte tic�lo�ii nu se pot face la ad�postul minciunii! În seara aceea, Talp�-Neagr� i-a dat împ�ratului sticla cea blestemat�, iar el a f�cut ce �ti�i. Dac� te încume�i s�-l înfrun�i chiar pe Împ�ratul Minciun�, atunci f� calea întoars� în P�durea cea Mare, unde Mo�ul Barb�-Alb� are s� te sf�tuiasc� mai departe. Mergi cu grij�, pentru c� oamenii craiului vor încerca s� te r�pun� atât prin sabie cât �i prin vicle�ug.
Apoi, muntele t�cu. Fl�c�ul înnopt� la poalele sale �i a doua zi se gr�bi c�tre coliba mo�neagului.
Tocmai când ajunsese la o r�scruce �i nu �tia încotro s� o apuce, iat� c� îi apare înainte o fat� frumoas� ca o zân�.
- Chipe�ule fl�c�u, zise ea, dac� vrei s� ajungi la coliba mo�neagului, atunci este musai s� o apuci pe c�rarea din stânga.
- Î�i mul�umesc �ie, fat� frumoas�, spuse �i b�iatul, apucând-o pe drumul din dreapta, gândind c� se afl� înaintea unei curse.
Într-adev�r, nu peste mult� vreme ajunse la cap�tul drumului.
- Iat�-m� viu �i nev�t�mat, Mo�ule, zise Victora�.
- Mare bucurie îmi face întoarcerea ta, copilul meu. Ce-ai mai aflat de când ba�i potecile?
- Cumplit lucru mi-a fost dat s� aflu. Cel care a statornicit minciuna nu este altul decât împ�ratul. Vr�jitorul Talp�-Neagr� i-a preg�tit acel nor ro�iatic în pivni�ele palatului.
- De mult am auzit despre faptele cele tic�loase ale acestui vr�jitor, îns� tr�geam n�dejde c� �i-o fi l�sat oasele pe undeva. Iat� ce ai de f�cut: mâine s� pleci neîntârziat c�tre palatul împ�ratului. Mai înainte, caut�-�i ni�te haine de pescar, f� rost de o cotig� plin� cu p�str�vi �i cere s� fi dus în fa�a m�riei-sale, care este un mare mânc�tor de pe�te. Când ve�i r�mâne între patru ochi, pune-i trei întreb�ri �i, de fiecare dat�, s�-�i r�spund� dac� prefer� adev�rul sau minciuna. Dac� va prefera de fiecare dat� adev�rul, atunci vraja se va destr�ma, iar Talp�-Neagr� �i Împ�ratul Minciun� î�i vor pierde puterea.
- O clip� nu mai stau, Mo�ule. R�mâi s�n�tos �i s� ne vedem cu bine!
Drumul spre cur�ile împ�r�te�ti era lungi �i plin de capcane. Mergând el a�a, iat� c� îi iese înainte o femeie, leit� mum�-sa, care începe a i se jeli:
- Feciorul meu, las� gândurile tale aduc�toare de nenorociri �i vino cu mine, c� s�rmanul t�u tat� a c�zut la pat �i nu �tiu câte zile mai st� pe lumea asta.
Auzind cuvintele cele sfâ�ietoare, tare-i veni s� lase totul în plata Domnului �i s� zboare ca vântul acas�. Chibzuind mai temeinic, ce-�i zise: ,,Fereasc� Sfântul, dar dac� �i b�trâna este o pl�smuire a lui Talp�-Neagr�? Ia s-o las cu ale ei, iar eu s� merg cu ale mele!
- Înapoiaz�-te f�r� mine, m�tu�o! N-ai tu atâta putere ca s� m� aba�i de la drumul meu!
Mogâldea�a cu înf��i�are de femeie se înv�lui dintr-o dat� într-un nor de fum, transformându-se într-un balaur cu �apte capete.
- Atunci, hai la lupt�, pui de om! Sau �i-a alungat vântul curajul când a suflat mai tare?
- P�cat de tine, balaurule, c� ai atâtea capete �i minte a�a de pu�in�! Lupt� ai vrut, lupt� ai s� prime�ti!
Se încinse numaidecât o b�taie cum nu mai v�zuse nici str�-str�-mo�ul balaurului. Lighioana arunca fl�c�ri pe toate n�rile sale, iar b�iatul se ferea cum putea �i, din timp în timp, se repezea cu sabia asupra puzderiei de capete, f�cându-le s� dea înapoi. Cu vreo dou� ceasuri înainte de prânz, balaurul î�i pierdu primul cap, pe la amiaz� mai avea patru capete, la chindii r�mase cu dou�, iar pe la apusul soarelui �i-l pierdu �i pe ultimul.
Bucuros din cale-afar�, Victora� merse într-un sat de pescari, î�i rostui ni�te haine pe m�sur�, umplu o cotig� de pe�te �i se înf��i�� înaintea por�ilor împ�r�te�ti.
- M�i, oameni buni, se adres� el str�jerilor, merge�i degrab� �i duce-�i-i vorb� m�riei-sale c� i-am adus cei mai buni p�str�vi din câ�i au tr�it vreodat� în apele acestei ��ri.
- Bun gând ai avut, pescarule! Zise unul dintre str�jeri, poate i-o mai trece �i lui vod� n�duful, c� ne-a scos peri albi. De când cu unul, Victora�, îi tr�sne�te �i îi fulger� cât e ziua de mare.
Victora� t�cu mâlc �i merse în urma unui o�tean pân� în iatacul împ�r�tesc.
- A�a e cum am auzit, tinere, c� mi-ai adus o cotig� întreag� de p�str�vi?
- Întocmai, m�ria-ta. O cotig� cu vârf.
- Bun� treab�! �i cât zici c� m-ar costa? Trei - patru parale? - Nici s� nu te gânde�ti s�-mi dai vreun ban, în�l�imea-ta, zise fl�c�ul care �tia cât de zgârcit este craiul. Vreau numai s�-mi r�spunzi la trei întreb�ri.
- Dac� �sta este tot pre�ul, atunci pune-�i întreb�rile, c� ard de ner�bdare s� m� a�ez la mas�.
- Iat� prima întrebare: �tiind c� m�ria-ta st�pâne�ti peste o �ar� întins�, ai prefera ca oamenii s� spun� cum c�, dimpotriv�, e�ti st�pân peste o frântur� de ��ri�oar�?
- S� spun� adev�rul! Cum ar cuteza s� mint�?
- A�a gândeam �i eu. Dar dac� m�ria-ta ai fi destoinic în lupt� �i cineva ar spune în gura mare c� ai fugit precum iepurii cei frico�i, te-ar sup�ra?
- Mai întrebi? L-a� bate cu biciul pân� ar spune adev�rul!
Victora� se bucura pe t�cute.
- Lumin��ia-ta, continu� fl�c�ul, dac� to�i supu�ii mint, înseamn� c� omul cel mai min�it din toat� �ara este însu�i împ�ratul. Oare, nu ai prefera s� �i se spun� adev�rul?
- Nu �tiu cine e�ti cu adev�rat �i dac� ai venit într-adev�r pentru pe�te, dar dac� stau bine s� m� gândesc, a� vrea s� mi se spun� numai adev�rul. Acum, c� �i-am r�spuns, las�-m� singur cu ale mele.
- Vei r�mâne singur de tot, m�ria-ta, dac� vei continua s� min�i pentru c�, iat�, vraja s-a destr�mat. Prive�te cum, pe hornurile caselor, se ridic� norul ro�iatic. Minciuna a murit.
Fl�c�ul îl l�s� pe împ�rat înc� nedumerit �i merse printre oameni. To�i, de la mic la mare, se frecau la ochi, nevenindu-le s� cread� c� ceea ce vedeau în jurul lor era aievea. Apoi, pu�in câte pu�in, se obi�nuir� din nou cu adev�rul.
La scurt� vreme, împ�ratul muri de frica r�zbun�rii supu�ilor, iar în locul s�u oamenii îl puser� pe Victora�. Cu un împ�rat a�a de bun �i cu puterea pe care i-o d�dea adev�rul, �ara putea redeveni bogat� �i înfloritoare.
Cât despre vr�jitorul Talp�-Neagr�, afla�i c� �i-a strâns norul cel ro�iatic în sticla lui veche, continuând s� umble cu ea prin lume spre a-i ademeni pe cei mai slabi de înger. Nu vrea în ruptul capului s� cread� c�, în lupta dintre adev�r �i minciun�, tot adev�rul biruie pân� la urm�.
C�tre miezul nop�ii, în înaltul cerului la ap�rut o lumin� ro�iatic�. La început a fost cât o nuc�, dar a crescut u�or-u�or, pân� ce a cuprins cerul întregii ��ri. La un timp, lumina s-a l�sat deasupra mun�ilor, apoi deasupra caselor �i ogoarelor. În cele din urm�, ea �i-a croit drum prin hornurile sobelor, p�trunzând în od�ile �i în sufletele oamenilor. Ne�tiind ce li se întâmpl�, ei s-au întors pe cealalt� parte, continuându-�i somnul. Ba, înc�, nici m�car de diminea�� nu s-au dumirit. �i-au umplut traista cu merinde �i s-au dus acolo unde îi chemau treburile. Câte unul mai iste� a b�gat de seam� c� vorba le era schimbat�, c� nu mai spuneau lucrurilor pe nume, ca mai înainte, �i c� nu mai sim�eau aceea�i dorin�� de a dezv�lui tot ceea ce gândeau. Nepricepând îns� care era pricina �i acela în�l�a din umeri, v�zându-�i de treab�.
Ehei, dar a venit ora prânzului �i locuitorii ��rii Adev�rului s-au a�ezat la mas�. �i-au umplut ulcelele cu ap� rece �i, cu ne��rmurit� surprindere, au descoperit c� apa înghe�a cât ai zice pe�te. Iar��i cei mai în�elep�i au zis:
- Fra�ilor, o mare primejdie ne amenin��! Nu vede�i c� min�im de înghea�� apele?
- Nu poate fi adev�rat! s-au împotrivit cei mai numero�i. Nu cuteaz� minciuna s� se abat� pe meleagurile noastre! Trebuie s� fie vreun joc. Haide�i mai bine s� îl deprindem!
De poman� au st�ruit cei dintâi, c�ci, deopotriv�, copii �i oameni mari se strângeau laolalt�, înveselindu-se atunci când f�ceau s� înghe�e apele. Când tr�geau copii câte o minciunic�, abia de înghe�a apa dintr-o ce�cu��, dar când spuneau cei mari câte una mai me�te�ugit�, înghe�au lacurile cât ai bate din palme. Ambi�ios din fire, m�ria-sa, împ�ratul, a f�cut ce a f�cut �i a ajuns cel mai mare me�ter într-ale minciunii. Ajungea s� deschid� gura numai pe jum�tate �i înghe�au m�rile de la un cap�t pân� la cel�lalt. Ce vre�i, me�te�ug de fa�� împ�r�teasc�!
Azi a�a, mâine a�a, minciuna a p�truns tot mai adânc în via�a oamenilor. Pe nesim�ite, ea n-a mai fost un joc, ci un fel de a tr�i. Erai într-o încurc�tur�, min�eai �i gata! Aveai necaz pe câte cineva? Nimic mai simplu: îi puneai vreo câteva în cârc�, de nu-l mai cuno�tea nici mum�-sa. De la a pre�ui minciuna �i pân� la urî adev�rul, n-a fost decât un pas. H�ituit �i hulit de toat� lumea, s�rmanul de el a devenit o cium� aduc�toare de nenorociri. De altfel, ce nevoie mai aveai s� roste�ti drept, dac� numai vorba strâmb� avea c�utare?
Anii au trecut �i �ara a s�r�cit c� doar acolo unde este st�pân� minciuna, nu mai încape �i h�rnicia. Despre c�l�torii de prin alte locuri, ce s� mai spunem? Acum ocoleau cât puteau împ�r��ia mincino�ilor, pe care o numeau de la o vreme ,,Întunecata �ar� a minciunii. Peste înc� un timp, când ajunseser� oamenii s� m�nânce mai pu�in ca dobitoacele �i se împ�unau c� nu mai pot de bine, s-a nimerit ca într-o cas� umil� de la marginea ��rii s� vad� lumina zilei un copil numit Victora�. Crescând mai departe de atotputernicia Împ�ratului-Minciun�, b�iatul s-a sim�it atras de adev�r, ca de un bulg�re de aur. F�cându-se fl�c�u în toat� legea �i v�zând s�r�cia �i neputin�a care domneau pretutindeni, n-a mai r�bdat �i, într-o zi, s-a înf��i�at înaintea p�rin�ilor s�i:
- T�tuc� �i m�muc�, eu unul nu mai pot r�bda s� v�d cum aceast� cium� nenorocit� ne mistuie �ara, alt�dat� atât de îndestulat�. M� doare inima când îi v�d pe bie�ii oameni cum îndur� nenorocirea f�r� s� �tie de unde li se trage. Da�i-mi binecuvântarea p�rinteasc�, întrucât m-am hot�rât s� plec în lumea larg�, doar-doar voi putea s� vin de hac nelegiuirii
- Copilul meu, gândul t�u este frumos precum cerul f�r� nori, dar tare mi-e team� c� vei porni pe un drum f�r� întoarcere. Din partea mea, prime�te-�i binecuvântarea, îns� fii cu b�gare de seam�! Nu �tiu din care pricin�, m�ria-sa ap�r� din r�sputeri minciuna, iar o�tile sale sunt gata oricând s� îl r�pun� pe acela care s-ar ridica în ap�rarea adev�rului.
- T�tuc�, binecuvântarea ta, sabia mea voiniceasc� �i voia lui Dumnezeu îmi vor fi de ajuns ca s� ies la liman.
- A�a s� fie, copilul meu. Mai �ine minte un lucru: în P�durea cea Mare tr�ie�te un om tare b�trân, c�ruia i se spune Mo�ul Barb�-Alb�. Multe a v�zut �i a auzit de-a lungul îndelungatei sale vie�i. Du-te �i cere-i sfatul, c�ci are inima bun� �i te va ajuta.
A doua zi, Victora� î�i umplu sacul cu merinde, prinse sabia la �old, s�rut� dreapta p�rin�ilor �i plec�, luând cu sine un câine mare �i puternic, c�ruia îi spunea Lupu.
Merse cale lung� �i pretutindeni întâlni numai jale. Suspin� cu nem�rginit� triste�e �i î�i v�zu de drum pân� ce ajunse în P�durea cea Mare. O apuc� pe o potec� luminat� de razele soarelui �i se opri numai când ajunse în fa�a unei mogâlde�e de om. Spatele îi era încovoiat precum gâtul unei lebede, iar barba ca argintul îi atârna pân� la brâu.
- Bine te-am g�sit s�n�tos, zise fl�c�ul cu voio�ie. Nu cumva tu e�ti Mo�ul Barb�-Alb�?
- Eu �i cu b�trâne�ile mele, iar tu trebuie s� fii Victora�, cel care a pornit în lume pentru a stârpi minciuna.
- Adev�rat, dar cum de m-ai dibuit?
- La anii mei, nu mai sunt multe lucruri pe care s� nu le cunosc. Bun�oar�, �tiu c� nu ai pornit pe un drum u�or, îns� am credin�a c� vei izbândi. Ca s� alungi minciuna �i s� redai ��rii str�lucirea pe care a avut-o, vei colinda mult în cele patru vânturi. Mergi �i întreab� mun�ii, apele, v�ile �i câmpurile cine este omul care a min�it pentru prima dat� în acea noapte blestemat�. Aflându-l, vom �ti cine a rev�rsat minciuna asupra ��rii �i dac� îl vom îndupleca pe el s� se lepede de minciun� vom fi salva�i.
- Î�i mul�umesc, unchea�ule, am s� fac precum m-ai înv��at.
Peste noapte Victora� r�mase în coliba s�r�c�cioas� a mo�neagului iar a doua zi înc�lec� �i plec� acolo unde îl chema ursita.
Merse pe c�r�ri cunoscute �i necunoscute, pân� ce v�zu înaintea lui un câmp frumos, plin de flori încânt�toare. Î�i l�s� calul s� pasc� în voie, urc� pe un delu�or �i de acolo întreb�:
- Voi, câmpurilor, care înconjura�i minunata mea �ar�, nu �ti�i cine a min�it pentru prima dat� în noaptea aceea blestemat�?
- Voinicule, r�spunse câmpul, eu �tiu numai c� în noaptea cu pricina cerul a fost acoperit de un nor ro�iatic. Dac� am cunoa�te cine a ab�tut norul deasupra împ�r��iei, am �tii cine este vinovatul. Din nefericire, eu nu �tiu mai multe. Mergi �i întreab� apele râurilor, pentru c� ele colind� lumea întreag� �i v�d câte nu ai gândi.
Victora� mul�umi câmpurilor �i î�i urm� drumul. Merse iar��i cale lung� pân� ce ajunse în locul unde râurile se v�rsau într-o mare uria��.
- Râurilor, le vorbi el, voi str�bate�i �ara în lung �i în lat. Oare, nu a�i aflat cine a slobozit norul aduc�tor de minciun�?
- Viteazule, r�spunse râul cel mai mare, eu însumi trecând în noaptea aceea pe la poalele unui palat str�lucitor am v�zut cum doi b�rba�i au ap�rut la o fereastr�. Unul dintre ei avea în mân� o sticl� pe care a destupat-o, de pe fundul ei ie�ind norul cel ro�iatic. Nu m� întreba cine sunt cei doi, pentru c� era noapte �i nu le-am v�zut fe�ele. Mergi �i întreab� mun�ii! Poate c� ei, fiind a�a de înal�i, cunosc mai bine tainele palatului cel misterios.
Vrând-nevrând, Victora� plec� s� întrebe mun�ii. Acum, drumul era cu mult mai greu de str�b�tut. Î�i d�du toat� silin�a �i, curând, se v�zu în fa�a stâncilor pr�p�stioase. L�s� calul lâng� un petic de iarb� �i vru s� înceap� urcu�ul. Deodat�, se v�zu înconjurat de o�tenii m�riei-sale.
- N-ai avut lini�te acas�, feciorule, de-ai venit s�-�i cau�i moartea prin locurile acestea pr�p�stioase? întreb� unul.
- S� nu v� g�si�i voi moartea! le r�spunse curajos Victora�. Apoi, cât ai clipi din ochi, î�i scoase sabia din teac� �i se avânt� în lupt�, spunându-i câinelui care îl înso�ea pretutindeni, întocmai ca o umbr�:
- Lupule, tu mu�c�-i de picioare, c� de restul am eu grij�!
Începu atunci o lupt� voiniceasc�, a�a cum nici nu gândiser� o�tenii lui vod�. Cu toate c� era singur, Victora� se învârto�ea din r�sputeri, lovind �i în stânga �i în dreapta, de-ai fi zis c� mai are de partea sa înc� vreo cinci-�ase ajutoare. Unde c�dea sabia sa voiniceasc� r�mânea locul gol, dar �i pe unde trecea câinele nu mai g�seai du�man care s� stea pe picioarele lui. Când veni vremea asfin�itului, tot locul era plin de trupuri c�zute care încotro, în cea mai cumplit� neorânduial�.
Fl�c�ul st�tu o clip� s� î�i trag� sufletul, apoi mul�umi lui Dumnezeu pentru izbând� �i se gr�bi s� ajung� înaintea muntelui.
- Munte cu piscuri seme�e, tu care ai toat� lumea la picioare, nu �tii cine erau cei doi b�rba�i care au slobozit norul ro�iatic aduc�tor de minciun� �i de tic�lo�ie?
- Ehei, b�iete, tare mi-e team� c� vei face drumul întors dac� vei auzi cine sunt!
- Spune-mi, numai, �i vei vedea dac� dau înainte sau înapoi.
- Dac�-i a�a, vorbi muntele bucuros, atunci afl� c� omul care a destupat sticla din care a ie�it norul nu este nimeni altul decât împ�ratul!
- M�ria-sa, împ�ratul? Cum este cu putin�� ca tocmai el s� fi vrut cu bun� �tiin�� r�ul propriei sale ��ri? Ce fel de om este?
- Copile, copile, întortocheate sunt c�ile Domnului! Afl� c� vod� a fost dintotdeauna un om r�u �i tic�los. El �i cu al�ii de-o teap� �i-au dat seama c� nu au multe zile de stat într-o �ar� unde numai adev�rul �i cinstea aveau c�utare. Atunci �i l-au apropiat pe vr�jitorul Talp�-Neagr�, cu ajutorul c�ruia au n�d�jduit s� înst�pâneasc� minciuna. Câte tic�lo�ii nu se pot face la ad�postul minciunii! În seara aceea, Talp�-Neagr� i-a dat împ�ratului sticla cea blestemat�, iar el a f�cut ce �ti�i. Dac� te încume�i s�-l înfrun�i chiar pe Împ�ratul Minciun�, atunci f� calea întoars� în P�durea cea Mare, unde Mo�ul Barb�-Alb� are s� te sf�tuiasc� mai departe. Mergi cu grij�, pentru c� oamenii craiului vor încerca s� te r�pun� atât prin sabie cât �i prin vicle�ug.
Apoi, muntele t�cu. Fl�c�ul înnopt� la poalele sale �i a doua zi se gr�bi c�tre coliba mo�neagului.
Tocmai când ajunsese la o r�scruce �i nu �tia încotro s� o apuce, iat� c� îi apare înainte o fat� frumoas� ca o zân�.
- Chipe�ule fl�c�u, zise ea, dac� vrei s� ajungi la coliba mo�neagului, atunci este musai s� o apuci pe c�rarea din stânga.
- Î�i mul�umesc �ie, fat� frumoas�, spuse �i b�iatul, apucând-o pe drumul din dreapta, gândind c� se afl� înaintea unei curse.
Într-adev�r, nu peste mult� vreme ajunse la cap�tul drumului.
- Iat�-m� viu �i nev�t�mat, Mo�ule, zise Victora�.
- Mare bucurie îmi face întoarcerea ta, copilul meu. Ce-ai mai aflat de când ba�i potecile?
- Cumplit lucru mi-a fost dat s� aflu. Cel care a statornicit minciuna nu este altul decât împ�ratul. Vr�jitorul Talp�-Neagr� i-a preg�tit acel nor ro�iatic în pivni�ele palatului.
- De mult am auzit despre faptele cele tic�loase ale acestui vr�jitor, îns� tr�geam n�dejde c� �i-o fi l�sat oasele pe undeva. Iat� ce ai de f�cut: mâine s� pleci neîntârziat c�tre palatul împ�ratului. Mai înainte, caut�-�i ni�te haine de pescar, f� rost de o cotig� plin� cu p�str�vi �i cere s� fi dus în fa�a m�riei-sale, care este un mare mânc�tor de pe�te. Când ve�i r�mâne între patru ochi, pune-i trei întreb�ri �i, de fiecare dat�, s�-�i r�spund� dac� prefer� adev�rul sau minciuna. Dac� va prefera de fiecare dat� adev�rul, atunci vraja se va destr�ma, iar Talp�-Neagr� �i Împ�ratul Minciun� î�i vor pierde puterea.
- O clip� nu mai stau, Mo�ule. R�mâi s�n�tos �i s� ne vedem cu bine!
Drumul spre cur�ile împ�r�te�ti era lungi �i plin de capcane. Mergând el a�a, iat� c� îi iese înainte o femeie, leit� mum�-sa, care începe a i se jeli:
- Feciorul meu, las� gândurile tale aduc�toare de nenorociri �i vino cu mine, c� s�rmanul t�u tat� a c�zut la pat �i nu �tiu câte zile mai st� pe lumea asta.
Auzind cuvintele cele sfâ�ietoare, tare-i veni s� lase totul în plata Domnului �i s� zboare ca vântul acas�. Chibzuind mai temeinic, ce-�i zise: ,,Fereasc� Sfântul, dar dac� �i b�trâna este o pl�smuire a lui Talp�-Neagr�? Ia s-o las cu ale ei, iar eu s� merg cu ale mele!
- Înapoiaz�-te f�r� mine, m�tu�o! N-ai tu atâta putere ca s� m� aba�i de la drumul meu!
Mogâldea�a cu înf��i�are de femeie se înv�lui dintr-o dat� într-un nor de fum, transformându-se într-un balaur cu �apte capete.
- Atunci, hai la lupt�, pui de om! Sau �i-a alungat vântul curajul când a suflat mai tare?
- P�cat de tine, balaurule, c� ai atâtea capete �i minte a�a de pu�in�! Lupt� ai vrut, lupt� ai s� prime�ti!
Se încinse numaidecât o b�taie cum nu mai v�zuse nici str�-str�-mo�ul balaurului. Lighioana arunca fl�c�ri pe toate n�rile sale, iar b�iatul se ferea cum putea �i, din timp în timp, se repezea cu sabia asupra puzderiei de capete, f�cându-le s� dea înapoi. Cu vreo dou� ceasuri înainte de prânz, balaurul î�i pierdu primul cap, pe la amiaz� mai avea patru capete, la chindii r�mase cu dou�, iar pe la apusul soarelui �i-l pierdu �i pe ultimul.
Bucuros din cale-afar�, Victora� merse într-un sat de pescari, î�i rostui ni�te haine pe m�sur�, umplu o cotig� de pe�te �i se înf��i�� înaintea por�ilor împ�r�te�ti.
- M�i, oameni buni, se adres� el str�jerilor, merge�i degrab� �i duce-�i-i vorb� m�riei-sale c� i-am adus cei mai buni p�str�vi din câ�i au tr�it vreodat� în apele acestei ��ri.
- Bun gând ai avut, pescarule! Zise unul dintre str�jeri, poate i-o mai trece �i lui vod� n�duful, c� ne-a scos peri albi. De când cu unul, Victora�, îi tr�sne�te �i îi fulger� cât e ziua de mare.
Victora� t�cu mâlc �i merse în urma unui o�tean pân� în iatacul împ�r�tesc.
- A�a e cum am auzit, tinere, c� mi-ai adus o cotig� întreag� de p�str�vi?
- Întocmai, m�ria-ta. O cotig� cu vârf.
- Bun� treab�! �i cât zici c� m-ar costa? Trei - patru parale? - Nici s� nu te gânde�ti s�-mi dai vreun ban, în�l�imea-ta, zise fl�c�ul care �tia cât de zgârcit este craiul. Vreau numai s�-mi r�spunzi la trei întreb�ri.
- Dac� �sta este tot pre�ul, atunci pune-�i întreb�rile, c� ard de ner�bdare s� m� a�ez la mas�.
- Iat� prima întrebare: �tiind c� m�ria-ta st�pâne�ti peste o �ar� întins�, ai prefera ca oamenii s� spun� cum c�, dimpotriv�, e�ti st�pân peste o frântur� de ��ri�oar�?
- S� spun� adev�rul! Cum ar cuteza s� mint�?
- A�a gândeam �i eu. Dar dac� m�ria-ta ai fi destoinic în lupt� �i cineva ar spune în gura mare c� ai fugit precum iepurii cei frico�i, te-ar sup�ra?
- Mai întrebi? L-a� bate cu biciul pân� ar spune adev�rul!
Victora� se bucura pe t�cute.
- Lumin��ia-ta, continu� fl�c�ul, dac� to�i supu�ii mint, înseamn� c� omul cel mai min�it din toat� �ara este însu�i împ�ratul. Oare, nu ai prefera s� �i se spun� adev�rul?
- Nu �tiu cine e�ti cu adev�rat �i dac� ai venit într-adev�r pentru pe�te, dar dac� stau bine s� m� gândesc, a� vrea s� mi se spun� numai adev�rul. Acum, c� �i-am r�spuns, las�-m� singur cu ale mele.
- Vei r�mâne singur de tot, m�ria-ta, dac� vei continua s� min�i pentru c�, iat�, vraja s-a destr�mat. Prive�te cum, pe hornurile caselor, se ridic� norul ro�iatic. Minciuna a murit.
Fl�c�ul îl l�s� pe împ�rat înc� nedumerit �i merse printre oameni. To�i, de la mic la mare, se frecau la ochi, nevenindu-le s� cread� c� ceea ce vedeau în jurul lor era aievea. Apoi, pu�in câte pu�in, se obi�nuir� din nou cu adev�rul.
La scurt� vreme, împ�ratul muri de frica r�zbun�rii supu�ilor, iar în locul s�u oamenii îl puser� pe Victora�. Cu un împ�rat a�a de bun �i cu puterea pe care i-o d�dea adev�rul, �ara putea redeveni bogat� �i înfloritoare.
Cât despre vr�jitorul Talp�-Neagr�, afla�i c� �i-a strâns norul cel ro�iatic în sticla lui veche, continuând s� umble cu ea prin lume spre a-i ademeni pe cei mai slabi de înger. Nu vrea în ruptul capului s� cread� c�, în lupta dintre adev�r �i minciun�, tot adev�rul biruie pân� la urm�.
Vizualizari: 3970
 |
Inapoi
Planificarea calendaristică a activităților instructiv-educative 15-19 dec.2014
Tema anuală de studiu:Când,cum și de ce se întâmplă?
Proiect:,,Iarnă,bine-ai venit!''
Tema săptămânii:,,La sfat cu toamna și iarna!''
LUNI,15 dec. 2014
,,Bătrânul An''
ADP:Întâlnirea de dimineață:salutul,prezența,calendarul naturii,activitate de grup:,,Cum te simți azi?''
ALA:Biblioteca-citim imagini
Joc de rol:De-a gospodinele
Construcții-ghiveci și lădițe
ADE:N I DȘ(Domeniul Științe-cunoașterea mediului ,,Să enumere cele patru anotimpuri''
N II DȘ+DEC(cunoașterea mediului ,,Să enumere cele patru anotimpuri,lunile anului,zilele săptămânii și caracteristicile celor patru anotimpuri'' +DEC ,,Să deseneze anotimpul preferat'')
MARȚI,16 DEC. 2014
,,Cele patru anotimpuri''
ADP:Întâlnirea de dimineață
ALA:Biblioteca-poze din vacanță
Știință:caută și potrivește
Nisip și apă:forme
ADE N I +N II DLC+DEC(Domeniul Limbă și Comunicare(educarea limbajului) -,,Povestea celor patru anotimpuri''+Domeniul Esteti și Creativ (pictură)-,,Cele patru anotimpuri''(N II),iar N I(anotimpul preferat)
MIERCURI,17 DEC. 2014
,,Ia te uită câte stiu''
ADP:Întâlnirea de dimineață
ALA;Biblioteca-citim imagini
Joc de rol:,,Zânele anotimpurilor''
Construcții: ,,Iglu''
ADE:N I+N II DȘ+DPM(Domeniul Științe(activitate matematică)-,,Numerele de la 0-3''+Domeniul Psihomotric,,Tipuri de mers''(N I) și N II ,,Numerele de la 0-5''(recunoașterea numerelor,scrierea numerelor,compunerea și descompunerea numerelor,numărare corectă prin încercuire,logica numerelor,trasarea n umărului la cantitate și a cantității la număr) +,,Tipuri de mers și de alergare
JOI,18 DEC. 2014
,,Vine vacanța''
ADP:Întâlnirea de dimineață''
ALA:Arte-anotimpul preferat(toamna sau iarna)-modelaj
Joc de rol-joc inițiat de copii
Nisip și apă-materiale din natură
ADE:N I DOS(Domeniul Om și Societate ,,Imagini cu toamna și iarna''-lipire)
N II DOS ,,Imagini cu toamna și iarna''-decupare și lipire +DLC ,,Povestea anotimpurilor''-repovestire
VINERI,19 DEC. 2014
ADP:Întâlnirea de dimineață
ALA:Biblioteca-citim imagini
Construcții-cazemata
Arte-modelaj la alegere
ADE N I ,,DEC(Domeniul Estetic și Creativ-recapitularea cântecului,,Omul de zăpadă'')
N II ,,DEC-recapitularea cântecului ,,Omul de zăpadă''+DOS-liprea imaginilor de toamnă și iarnă
Proiect:,,Iarnă,bine-ai venit!''
Tema săptămânii:,,La sfat cu toamna și iarna!''
LUNI,15 dec. 2014
,,Bătrânul An''
ADP:Întâlnirea de dimineață:salutul,prezența,calendarul naturii,activitate de grup:,,Cum te simți azi?''
ALA:Biblioteca-citim imagini
Joc de rol:De-a gospodinele
Construcții-ghiveci și lădițe
ADE:N I DȘ(Domeniul Științe-cunoașterea mediului ,,Să enumere cele patru anotimpuri''
N II DȘ+DEC(cunoașterea mediului ,,Să enumere cele patru anotimpuri,lunile anului,zilele săptămânii și caracteristicile celor patru anotimpuri'' +DEC ,,Să deseneze anotimpul preferat'')
MARȚI,16 DEC. 2014
,,Cele patru anotimpuri''
ADP:Întâlnirea de dimineață
ALA:Biblioteca-poze din vacanță
Știință:caută și potrivește
Nisip și apă:forme
ADE N I +N II DLC+DEC(Domeniul Limbă și Comunicare(educarea limbajului) -,,Povestea celor patru anotimpuri''+Domeniul Esteti și Creativ (pictură)-,,Cele patru anotimpuri''(N II),iar N I(anotimpul preferat)
MIERCURI,17 DEC. 2014
,,Ia te uită câte stiu''
ADP:Întâlnirea de dimineață
ALA;Biblioteca-citim imagini
Joc de rol:,,Zânele anotimpurilor''
Construcții: ,,Iglu''
ADE:N I+N II DȘ+DPM(Domeniul Științe(activitate matematică)-,,Numerele de la 0-3''+Domeniul Psihomotric,,Tipuri de mers''(N I) și N II ,,Numerele de la 0-5''(recunoașterea numerelor,scrierea numerelor,compunerea și descompunerea numerelor,numărare corectă prin încercuire,logica numerelor,trasarea n umărului la cantitate și a cantității la număr) +,,Tipuri de mers și de alergare
JOI,18 DEC. 2014
,,Vine vacanța''
ADP:Întâlnirea de dimineață''
ALA:Arte-anotimpul preferat(toamna sau iarna)-modelaj
Joc de rol-joc inițiat de copii
Nisip și apă-materiale din natură
ADE:N I DOS(Domeniul Om și Societate ,,Imagini cu toamna și iarna''-lipire)
N II DOS ,,Imagini cu toamna și iarna''-decupare și lipire +DLC ,,Povestea anotimpurilor''-repovestire
VINERI,19 DEC. 2014
ADP:Întâlnirea de dimineață
ALA:Biblioteca-citim imagini
Construcții-cazemata
Arte-modelaj la alegere
ADE N I ,,DEC(Domeniul Estetic și Creativ-recapitularea cântecului,,Omul de zăpadă'')
N II ,,DEC-recapitularea cântecului ,,Omul de zăpadă''+DOS-liprea imaginilor de toamnă și iarnă
marți, 9 decembrie 2014
Planificarea calendaristica a activitatilor instructiv-educative 8-12 dec.2014
Contact
TEMA ANUALA:,,CAND,CUM SI DE CE SE INTAMPLA?''
TEMA PROIECTULUI:,,IARNA,BINE-AI VENIT!''
TEMA SAPTAMANALA:,,MIRACOLUL ZAPEZII"
MARTI,2 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Joc de rol:Zana Iarna
Stiinta:transformari in natura
ADE:Niv. I+Niv. II(DLC-Craiasa zapezii,poveste+DEC-pictura)
MIERCURI,3 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:Iglu
Stiinta:Topirea zapezii
ADE:Niv I+Niv. II(FULG DE NEA-DS-MATEMATICA+DPM -ED. FIZICA)
JOI,4 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Joc de rol:mancam sanatos
Arte:peisaj de iarna
Nisip si apa:forme
ADE:Niv. I(DOS,activitate practic gospodareasca,,,salata de fructe")
Niv. II(DOS,activ. practic gospodareasca+DLC,educarea limbajului-repov. ,,Craiasa Zapezii")
VINERI,5 DEC. 2014
ADP:Optional,,Ursul pacalit de vulpe"
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:saniuta
Arte:desenam in contur
ADE:Niv I:(DEC-cantec,,,Omul de zapada")
Niv. II(DEC+DOS)
SAPTAMANA 8-12 DEC. 2014
TEMA ANUALA:,,CAND,CUM SI DE CE SE INTAMPLA?"
TEMA PROIECTULUI:,,IARNA,BINE-AI VENIT!"
TEMA SAPTAMANALA:,,ANOTIMPUL ALB"
LUNI,8 DEC. 2014
,,IARNA A ACOPERIT PAMANTUL"
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-citim imagini
Joc de rol:Zana iarna"
Consttructii:Cazemata
ADE:Niv I DS(cunoasterea mediului)
Niv. II DS+DEC(cunoasterea mediului +desen).S-au folosit caietele speciale
MARTI,9 DEC. 2014
,,Ninsoarea"
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-citim imagini
Joc de rol-imbracam papusa
Constructii-Iglu
ADE:Niv I(DLC+DEC)-memorare poezia,,Iarna pe ulita",de G. Cosbuc+pictura
MIERCURI,10 DEC. 2014
,,TURTURI"
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-exercitii grafice
Constructii-saniuta
Stiinte-transformarea apei
ADE:Niv I(DS-nr. de la 0-3+DPM-alergare cu genunchii sus)
Niv II(DS+DEC)
JOI,11 DEC. 2014
,,SANIUTA MEA"
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Stiinte-fenomene meteo
Arte:fulgi de nea-desen
Nisip si apa-forme
ADEL:Niv I DOS-reguli de comportare civilizata pe timp de iarna
Niv II DOS+DLC(reguli de comportare civilizata+recitare poezie)
VINERI,12 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Stinte-de ce ninge?
Arte: om de zapada cu bradut-activitate practica
Nisip si apa-materiale din natura
ADE: Niv. I:DEC-recapitulare cantec:,,Omul de zapada"
Niv. II:DEC+DOS
George Coşbuc
Iarna pe uliţă
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.
luni, 1 decembrie 2014
Planificarea activitatilor instructiv-educative 2-5 decembrie 2014
SAPTAMANA 3-5 DEC. 2014
TEMA ANUALA:,,CAND,CUM SI DE CE SE INTAMPLA?''
TEMA PROIECTULUI:,,IARNA,BINE-AI VENIT!''
TEMA SAPTAMANALA:,,MIRACOLUL ZAPEZII"
MARTI,2 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Joc de rol:Zana Iarna
Stiinta:transformari in natura
ADE:Niv. I+Niv. II(DLC-Craiasa zapezii,poveste+DEC-pictura)
MIERCURI,3 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:Iglu
Stiinta:Topirea zapezii
ADE:Niv I+Niv. II(FULG DE NEA-DS-MATEMATICA+DPM -ED. FIZICA)
JOI,4 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Joc de rol:mancam sanatos
Arte:peisaj de iarna
Nisip si apa:forme
ADE:Niv. I(DOS,activitate practic gospodareasca,,,salata de fructe")
Niv. II(DOS,activ. practic gospodareasca+DLC,educarea limbajului-repov. ,,Craiasa Zapezii")
VINERI,5 DEC. 2014
ADP:Optional,,Ursul pacalit de vulpe"
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:saniuta
Arte:desenam in contur
ADE:Niv I:(DEC-cantec,,,Omul de zapada")
Niv. II(DEC+DOS)
TEMA ANUALA:,,CAND,CUM SI DE CE SE INTAMPLA?''
TEMA PROIECTULUI:,,IARNA,BINE-AI VENIT!''
TEMA SAPTAMANALA:,,MIRACOLUL ZAPEZII"
MARTI,2 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Joc de rol:Zana Iarna
Stiinta:transformari in natura
ADE:Niv. I+Niv. II(DLC-Craiasa zapezii,poveste+DEC-pictura)
MIERCURI,3 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:Iglu
Stiinta:Topirea zapezii
ADE:Niv I+Niv. II(FULG DE NEA-DS-MATEMATICA+DPM -ED. FIZICA)
JOI,4 DEC. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Joc de rol:mancam sanatos
Arte:peisaj de iarna
Nisip si apa:forme
ADE:Niv. I(DOS,activitate practic gospodareasca,,,salata de fructe")
Niv. II(DOS,activ. practic gospodareasca+DLC,educarea limbajului-repov. ,,Craiasa Zapezii")
VINERI,5 DEC. 2014
ADP:Optional,,Ursul pacalit de vulpe"
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:saniuta
Arte:desenam in contur
ADE:Niv I:(DEC-cantec,,,Omul de zapada")
Niv. II(DEC+DOS)
Dați click pe "Editează conținut" pentru a adăuga sau modifica textul, imaginile, fișierele video, etc.
Ads by The weDownload ProAd Options
Dați click pe "Editează conținut" pentru a adăuga sau modifica textul, imaginile, fișierele video, etc.
Contact
joi, 27 noiembrie 2014
Planificarea calendaristica a activitatilor instructiv-educative 24-28 nov 2014
SAPTAMANA 24-28 NOV 2014
TEMA ANUALA DE STUDIU:,,CAND ,CUM SI DE CE SE INTAMPLA?''
TEMA SAPTAMANII:,,SUNT ROMAN''
LUNI,24 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-citire de imagini
Constructii:Podium
Stiinte:Semnificatia zilei de 1 Decembrie
ADE ,,Sa ne cunoastem Tara''
Niv I DS(cunoasterea mediului)
Niv II DS+DEC(cun med. +desen)
MARTI,25 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-citim imagini
Constructii,,Orasul nostru"
Nisip si apaL:-conturul Tarii noastre
ADE,,Sunt roman!"
Niv I+Niv II DLC+DEC (educarea limbajului si pictura)
MIERCURI,26 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-costum popular
Arte:Steagul Romaniei
Stiinte:Orasul meu-descriere
ADE:,,1 Decembrie"
Niv. I +Niv II DS+DPM(matematica +ed fizica)
JOI,27 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Joc de rol:,,Defilare"
Biblioteca:citim imagini
Arte:,,Stegulete multicolore"-confectionare
ADE ,,Costum popular"
Niv I:DOS-activitate practica-lipim imagini cu costum popular
Niv II DOS +DLC(activitate practica+educarea limbajului)
VINERI,28 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-citim imagini
Constructii-satul meu
Arte-ammenajam sala de grupa
ADE,,Tara mea"
Niv I:DEC-cantec
Niv II DEC+DOS(cantec +activitate practica)
Nicăieri nu-i ca acasă
Eu
de mic am învăţat
Casa este locul meu
Toate cele despre viaţa
TEMA ANUALA DE STUDIU:,,CAND ,CUM SI DE CE SE INTAMPLA?''
TEMA SAPTAMANII:,,SUNT ROMAN''
LUNI,24 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-citire de imagini
Constructii:Podium
Stiinte:Semnificatia zilei de 1 Decembrie
ADE ,,Sa ne cunoastem Tara''
Niv I DS(cunoasterea mediului)
Niv II DS+DEC(cun med. +desen)
MARTI,25 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-citim imagini
Constructii,,Orasul nostru"
Nisip si apaL:-conturul Tarii noastre
ADE,,Sunt roman!"
Niv I+Niv II DLC+DEC (educarea limbajului si pictura)
MIERCURI,26 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-costum popular
Arte:Steagul Romaniei
Stiinte:Orasul meu-descriere
ADE:,,1 Decembrie"
Niv. I +Niv II DS+DPM(matematica +ed fizica)
JOI,27 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Joc de rol:,,Defilare"
Biblioteca:citim imagini
Arte:,,Stegulete multicolore"-confectionare
ADE ,,Costum popular"
Niv I:DOS-activitate practica-lipim imagini cu costum popular
Niv II DOS +DLC(activitate practica+educarea limbajului)
VINERI,28 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca-citim imagini
Constructii-satul meu
Arte-ammenajam sala de grupa
ADE,,Tara mea"
Niv I:DEC-cantec
Niv II DEC+DOS(cantec +activitate practica)
Nicăieri nu-i ca acasă
De la
mama am aflat:
Cât e lumea de frumoasa
Nicăieri nu-i ca acasă!
Casa e şi locul tău,
Casa
e pe toată glia-
Este România
Şi acasă este mama.
Mă iubeşte-îmi dau seama
Ea mă creşte şi mă-nvaţă. Toate cele despre viaţa
Ce e bine ce e rău,
Şi să nu uit niciodată
Casa bună ce mi-e dată!
Dați click pe "Editează conținut" pentru a adăuga sau modifica textul, imaginile, fișierele video, etc.
Ads by The weDownload ProAd Options
Dați click pe "Editează conținut" pentru a adăuga sau modifica textul, imaginile, fișierele video, etc.
Contact
duminică, 16 noiembrie 2014
Planificarea calendaristica a activitatilor instructiv-educative 17-21 nov. 2014
Tema anuala de studiu:,,Cand,cum si de ce se intampla?
Tema Saptamanala:,,Cand natura-i suparata(dezastre naturale)"
LUNI,17 nov. 2014
Supararea naturii
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:Blocuri,case
Stiinte:,,Ce este un cutremur?"
ADE: N I DS-convorbire
N II DS+DEC(convorbire si recunoasterea culorilor)
MARTI,18 nov 2014
Focul
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:Masina de pompieri
Nisip si apa:forme
ADE:DLC+DEC(poezie si pictura)-N I+N II
Exercitii de evacuare
MIERCURI,19 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Joc de rol:,,De-a pompierii
Stiinte:,,Reguli de evacuare"
Constructii:,,Trusa de prim ajutor"
ADE :DS+DPM(matematica si ed fizica)
JOI,20 nov. 2014
Fetita cu chibrituri
ADP:,,Intalnirea de dimineata"
ALA: Biblioteca:citim imagini
Joc de rol:exercitii de prevenire a incendiilor
Stiinte:Vulcanii-experiment
ADE N I:DOS(lectura educatoarei)
VINERI,21 nov. 2014
Echipa de interventie
ADP:Fata babei si fata mosneagului-dramatizare-optional
ALA:Arte:picaturi de ploaie
Stiinte:,,Denumirea obiectelor din trusa
Constructii:Digul
ADE N I:DEC-,,Bate vantul frunzele"-cantec
N II: DEC +DOS(cantec si lectura educatoarei)
Tema Saptamanala:,,Cand natura-i suparata(dezastre naturale)"
LUNI,17 nov. 2014
Supararea naturii
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:Blocuri,case
Stiinte:,,Ce este un cutremur?"
ADE: N I DS-convorbire
N II DS+DEC(convorbire si recunoasterea culorilor)
MARTI,18 nov 2014
Focul
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:Masina de pompieri
Nisip si apa:forme
ADE:DLC+DEC(poezie si pictura)-N I+N II
Exercitii de evacuare
MIERCURI,19 nov. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Joc de rol:,,De-a pompierii
Stiinte:,,Reguli de evacuare"
Constructii:,,Trusa de prim ajutor"
ADE :DS+DPM(matematica si ed fizica)
JOI,20 nov. 2014
Fetita cu chibrituri
ADP:,,Intalnirea de dimineata"
ALA: Biblioteca:citim imagini
Joc de rol:exercitii de prevenire a incendiilor
Stiinte:Vulcanii-experiment
ADE N I:DOS(lectura educatoarei)
VINERI,21 nov. 2014
Echipa de interventie
ADP:Fata babei si fata mosneagului-dramatizare-optional
ALA:Arte:picaturi de ploaie
Stiinte:,,Denumirea obiectelor din trusa
Constructii:Digul
ADE N I:DEC-,,Bate vantul frunzele"-cantec
N II: DEC +DOS(cantec si lectura educatoarei)
Să nu vă jucaţi cu focul
Şapte iepuraşi micuţi,
Au pornit joaca cu focul,
Iată-i cum aprind chibrite
Şi le-aruncă prin tot locul.
Mama lor e azi plecată
După morcovi, la grădină.
Nici nu ştie, sărmănica,
Că atunci când o să vină,
Va găsi casa în flăcări.
Iepuraşii săi grămadă,
Zgribuliţi şi speriaţi,
Tremurând toţi în ogradă.
Ah, măicuţa într-o clipă,
Sură-i toată de necaz –
Nu mai are casă, masă,
Dar e bine c-au rămas
Puişorii ei în viaţă.
Vor dormi la noapte-n drum…
Să nu vă jucaţi cu focul.
Focul face totul scrum.
Au pornit joaca cu focul,
Iată-i cum aprind chibrite
Şi le-aruncă prin tot locul.
Mama lor e azi plecată
După morcovi, la grădină.
Nici nu ştie, sărmănica,
Că atunci când o să vină,
Va găsi casa în flăcări.
Iepuraşii săi grămadă,
Zgribuliţi şi speriaţi,
Tremurând toţi în ogradă.
Ah, măicuţa într-o clipă,
Sură-i toată de necaz –
Nu mai are casă, masă,
Dar e bine c-au rămas
Puişorii ei în viaţă.
Vor dormi la noapte-n drum…
Să nu vă jucaţi cu focul.
Focul face totul scrum.
joi, 30 octombrie 2014
Planificarea calendaristica a activitatilor instructiv-educative 10-14 nov. 2014
SĂPTĂMÂNA 10-14 NOV.2014
TEMA ANUALĂ DE STUDIU ,,CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?''
TEMA PROIECTULUI ,,TOAMNA RUGINIE''
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ ,,PE CĂRĂRILE TOAMNEI''-EVALUARE
LUNI,10 NOV. 2014
ADP ,,Intâlnirea de dimineață''
ALA Biblioteca-citim imagini
Joc de rol- ,,De-a grădinarul''
Construcții-coșul cu fructe
Arte-modelăm fructe și legume
ADE ,,Ce știm despre toamnă?''
NIV. I (DȘ+DLC+DOS+DEC)-cunoașterea mediului,educarea limbajului,repovestire(,,Greierele și furnica''),cântece de toamnă învățate în acest proiect,,Toamna Ruginie''
NIV. II(DȘ+DLC+DOS+DEC)
MARȚI,11 NOV. 2014
ADP ,,Întâlnirea de dimineață''
ALA Biblioteca -citim imagini
Joc de rol ,,De-a bucătarul''
Construcții ,,Lădițe pentru legume''
Arte -colaj de toamnă
ADE ,,Coșul bogăției'
NIV. I (DȘ+DEC)-activitate matematică<<corpuri geometrice>>,pictură
NIV. II (DȘ+DEC)
MIERCURI,12.NOV. 2014
ADP,,Întâlnirea de dimineață''
ALA Biblioteca -planșe de toamnă
Joc de rol ,,De-a florăreasa''
Construcții ,,Ghivece de flori''
Stiințe,,Fructe și legume''-joc de masă
ADE,,Lasă-mi toamnă,pomii verzi''
NIV. I(DPM)-educație fizică
NIV. II(DPM+DEC)-educație fizică,colorare.
JOI,13 NOV. 2014
ADP,,Întâlnirea de dimineață''
ALA Biblioteca -imagini cu fructe și legume
Construcții ,,Lădițe cu flori''
Științe- soft educațional
Nisip și apă-materiale din natură
ADE,,Toamnă, să te duci cu bine''
NIV. I --------
NIV. II(DOS+DLC)
VINERI,14 NOV. 2014
ADP,,Opțional''
ALA Științe ,,Coșul cu vitamine''
Arte -colorare în contur
Nisip și apă-materiale din natură
TEMA ANUALĂ DE STUDIU ,,CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?''
TEMA PROIECTULUI ,,TOAMNA RUGINIE''
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ ,,PE CĂRĂRILE TOAMNEI''-EVALUARE
LUNI,10 NOV. 2014
ADP ,,Intâlnirea de dimineață''
ALA Biblioteca-citim imagini
Joc de rol- ,,De-a grădinarul''
Construcții-coșul cu fructe
Arte-modelăm fructe și legume
ADE ,,Ce știm despre toamnă?''
NIV. I (DȘ+DLC+DOS+DEC)-cunoașterea mediului,educarea limbajului,repovestire(,,Greierele și furnica''),cântece de toamnă învățate în acest proiect,,Toamna Ruginie''
NIV. II(DȘ+DLC+DOS+DEC)
MARȚI,11 NOV. 2014
ADP ,,Întâlnirea de dimineață''
ALA Biblioteca -citim imagini
Joc de rol ,,De-a bucătarul''
Construcții ,,Lădițe pentru legume''
Arte -colaj de toamnă
ADE ,,Coșul bogăției'
NIV. I (DȘ+DEC)-activitate matematică<<corpuri geometrice>>,pictură
NIV. II (DȘ+DEC)
MIERCURI,12.NOV. 2014
ADP,,Întâlnirea de dimineață''
ALA Biblioteca -planșe de toamnă
Joc de rol ,,De-a florăreasa''
Construcții ,,Ghivece de flori''
Stiințe,,Fructe și legume''-joc de masă
ADE,,Lasă-mi toamnă,pomii verzi''
NIV. I(DPM)-educație fizică
NIV. II(DPM+DEC)-educație fizică,colorare.
JOI,13 NOV. 2014
ADP,,Întâlnirea de dimineață''
ALA Biblioteca -imagini cu fructe și legume
Construcții ,,Lădițe cu flori''
Științe- soft educațional
Nisip și apă-materiale din natură
ADE,,Toamnă, să te duci cu bine''
NIV. I --------
NIV. II(DOS+DLC)
VINERI,14 NOV. 2014
ADP,,Opțional''
ALA Științe ,,Coșul cu vitamine''
Arte -colorare în contur
Nisip și apă-materiale din natură
sâmbătă, 25 octombrie 2014
vineri, 24 octombrie 2014
Planificarea calendaristica a activitatilor instructiv-educative 20 oct-31 oct 2014
TEMA ANUALA DE STUDIU:,,Cand,Cum si De Ce se Intampla?"
TEMA PROIECTULUI:,,Toamna Ruginie"
TEMA SAPTAMANALA:,,Cosul toamnei"
LUNI,20.10.2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:linia orizontala
Constructii:Ladite cu vitamine
Nisip si apa:forme
ADE:,,Cosul cu vitamine"
Niv. I:DS-observare
Niv. II:DS-observare+DEC-desen
MARTI,21.10 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Joc de rol:De-a aprozarul
Arta:modelam fructe
ADE:,,Toamna"
Niv. I:DLC-alcatuim propozitii simple+DEC-pictura,,Frunze"
Niv. II:DLC-alcatuim propozitii dezvoltate+DEC-pictam ,,Copacul toamna"
MIERCURI,22.10 2014
ADP:,,Intalnirea de dimineata"
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:ladite de legume
Joc de rol:Pregatim conserve de iarna
ADE:,,Saculetul fermecat"
Niv. I:DS-sa grupeze obiecte dupa forma_DPM-ed fizica
Niv. II:DS-sa grupeze obiecte dupa forma,culoare si marime+DPM-ed. fizica
JOI,23.10 2014
ADP:,,Intalnirea de dimineata"
ALA:Biblioteca:linia verticala
Arte:modelam legume
Stiinte:vitaminele
ADE:,,Importanta alimentelor sanatoase"
Niv. I:DOS-fructe si legume-lipire
Niv. II:DOS-fructe si legume-decupare si lipire+DLC-alcatuim propozitii dezvoltate
VINERI,24.10 2014
ADP:Optional
ALA:Biblioteca:,,Povestea anotimpurilor"-lectura educatoarei
Stiinte:Alimentatie sanatoasa
Joc de rol:De-a bucataria
ADE:,,Acum e toamna"
Niv. I:DEC-cantec
Niv. II:DEC-cantec+DOS
SAPTAMANA:27 oct.-31 oct. 2014
TEMA ANUALA:,,CAND,CUM SI DE CE SE INTAMPLA?"
TEMA PROIECTULUI:,,TOAMNA RUGINIE"
TEMA SAPTAMANALA:,,MIREASMA SI CULOARE"
LUNI,27 10 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Joc de rol:De-a florareasa
Constructii:Ghivece de flori
ADE:,,Flori si culoare"
Niv. I:DS-observare
Niv. II:DS-observare+DEC-desen
MARTI,28. 10 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:jetoane cu flori
Constructi:ladite cu flori
Arte:Coloram flori
MIERCURI,29.10 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:citim imagini
Constructii:Florarie
Arte:modelam flori
ADE:,,Crizantema"
Niv. I:DLC-memorizare doar o parte+DEC-pictura
Niv. II:DLC-memorizare toata poezia+DEC-pictura
JOI,30. 10 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
ALA:Biblioteca:Citim imagini
Arte:modelam flori
Nisip si apa:materiale din natura
ADE:Stii sa faci la fel?"
Niv. I:DS-gruparea obiectelor dupa forma+DOS-activitate practic-gosp
Niv. II:DS-gruparea obiectelor dupa forma,marime si culoare+DOS-activitate practic gospodareasca
VINERI,31.10 2014
ADP:Optional
ALA:Biblioteca:citim imagini
Arte:flori-colaj
Stiinte:soft educational
ADE:,,Foaie verde lamaita"
Niv. I:cantec
Niv. II:DEC-cantec+DOS-activitate practic gospodareasca
- Crizantemă, dragă floare,
Nu ți-e frică de ninsoare?
- Nu mi-e frică, draga mea!
Mă pitesc uşor sub ea
Și-apoi ningă cât o vrea.
- Nu ți-e frică că din cer
Or să cadă flori de ger?
- Ba de ger îmi este frică,
Iar crivățul rău mă strică!
Dacă-ngheț eu mor îndată
Mă-ofilesc îndurerată...!
- Crizantemă, floare aleasă,
Vrei să vii la mine-n casă?
- Locul meu este afară,
De va fi iarna uşoară
Ne-ntâlnim la primăvară
miercuri, 8 octombrie 2014
Planificarea calendaristica a activitatilor instructiv-educative 13 oct. -17 oct.2014
TEMA ANUALA:,,Cand/Cum si De Ce se Intampla?"
PROIECT:,,Toamna Ruginie"
TEMA SAPTAMANALA:,,Fosnet de toamna"
LUNI,13 oct.2014
ADP:Intalnirea de dimineata:,,Vreau sa stiu despre toamna"
Tranzitii:Mingea la capitan
ALA:Biblioteca:,,Linia verticala(exercitii grafice)"
Arta:,,Frunza"-colorare in contur
Stiinte:,,Transformari in natura
ADE:,,Fosnet si culoare"
NIV. I:DS-observare in mediul inconjurator
NIV. II:DS-observare+DEC:colorare
MARTI,14 oct. 2014
ADP:,,Intalnirea de dimineata":De unde vine vantul?"
Tranzitii:,,1-2 ,1-2 mergem toti in pas vioi
ALA:Biblioteca:citim imagini din enciclopedii
Nisip si apa:materiale din natura
Constructii:Casa vantului
ADE:,,Povestea vantului"
NIV. I:DLC(de E. Jianu-lectura educatoarei)
DEC-pictura
NIV. II:DLC+DEC
MIERCURI,15 oct. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata:,,Cum e vremea afara?"
Tranzitii:Numaratori
ALA:Biblioteca:citim imagini
Joc de rol:,Zana toamna"
Constructii:Casa zanei toamna
ADE:,,Dansul frunzelor"
NIV. I:DS-formare de multimi dupa forma si culoare
DPM-predarea mersului cu pasire peste obstacole
NIV. II:DS-formarea de multimi dupa forma,culoare si marime
DPM-predarea mersului cu ocolire si pasire peste obstacole
JOI, 16 oct. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata:,,Visul unei frunze
Tranzitii:Mi-am pierdut o batistuta
ALA:Biblioteca:citim in enciclopedii
Arta:Zana toamna-confectionare din frunze
Constructii:Castelul Zanei Toamne
ADE:NIV. I:DOS-educatie pt. societate,,Greierele si furnica"-lectura educatoarei
NIV .II:DOS-ed. pt. societate+DLC:alcatuim propozitii afirmative
VINERI,17 oct. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata:Optionale
Tranzitii:,,Framantari de limba"
ALA:Joc de rol:,,Brumarel si Brumarica
Stiinte:,,Ce s-a schimbat in natura?"
Constructii:,,Casa tomnei
ADE:,,Toamna,bine ai venit:
NIV. I:DEC:,,Vine toamna",de P. Tipordei-cantec
NIV. II:,,DEC-cantec+DOS:,Greierele si furnica"-repovestire
PROIECT:,,Toamna Ruginie"
TEMA SAPTAMANALA:,,Fosnet de toamna"
LUNI,13 oct.2014
ADP:Intalnirea de dimineata:,,Vreau sa stiu despre toamna"
Tranzitii:Mingea la capitan
ALA:Biblioteca:,,Linia verticala(exercitii grafice)"
Arta:,,Frunza"-colorare in contur
Stiinte:,,Transformari in natura
ADE:,,Fosnet si culoare"
NIV. I:DS-observare in mediul inconjurator
NIV. II:DS-observare+DEC:colorare
MARTI,14 oct. 2014
ADP:,,Intalnirea de dimineata":De unde vine vantul?"
Tranzitii:,,1-2 ,1-2 mergem toti in pas vioi
ALA:Biblioteca:citim imagini din enciclopedii
Nisip si apa:materiale din natura
Constructii:Casa vantului
ADE:,,Povestea vantului"
NIV. I:DLC(de E. Jianu-lectura educatoarei)
DEC-pictura
NIV. II:DLC+DEC
MIERCURI,15 oct. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata:,,Cum e vremea afara?"
Tranzitii:Numaratori
ALA:Biblioteca:citim imagini
Joc de rol:,Zana toamna"
Constructii:Casa zanei toamna
ADE:,,Dansul frunzelor"
NIV. I:DS-formare de multimi dupa forma si culoare
DPM-predarea mersului cu pasire peste obstacole
NIV. II:DS-formarea de multimi dupa forma,culoare si marime
DPM-predarea mersului cu ocolire si pasire peste obstacole
JOI, 16 oct. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata:,,Visul unei frunze
Tranzitii:Mi-am pierdut o batistuta
ALA:Biblioteca:citim in enciclopedii
Arta:Zana toamna-confectionare din frunze
Constructii:Castelul Zanei Toamne
ADE:NIV. I:DOS-educatie pt. societate,,Greierele si furnica"-lectura educatoarei
NIV .II:DOS-ed. pt. societate+DLC:alcatuim propozitii afirmative
VINERI,17 oct. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata:Optionale
Tranzitii:,,Framantari de limba"
ALA:Joc de rol:,,Brumarel si Brumarica
Stiinte:,,Ce s-a schimbat in natura?"
Constructii:,,Casa tomnei
ADE:,,Toamna,bine ai venit:
NIV. I:DEC:,,Vine toamna",de P. Tipordei-cantec
NIV. II:,,DEC-cantec+DOS:,Greierele si furnica"-repovestire
Povestea vântului, de Eugen Jianu
Trimis de AnideScoala la
Cum, nu știați că vântul spune povești? Înseamnă că nici astă primăvară, nici astă toamnă nu i-ați ascultat șușotelile din fâneață ori din frunzișuri! Sau nu l-ați înțeles, socotind că vine și pleacă așa, hai-hui, jucându-se de-a prinselea. Mare meșter povestitor este vântul. M-a învățat bunicul să-i ascult șoapta și să i-o înteleg.
- Viu de departe, de peste mări și țări, oho! câte n-am văzut eu pe unde am colindat, că drumurile îmi sunt lungi și nu de puține ori ocolite. M-am oprit oleacă într-o pădure și am luat aminte la cele ce spun tufanii și copacii atunci când își clatina frunțile! Am plecat mai departe zăbovind asupra câmpiei unde am șușotit cu lanurile, port vara solia roadelor bogate ale grânelor, iar toamna pe cele ale porumbului. Mă mai odihnesc și eu că de, acela care umblă mult ostenește și el. Atunci mă aciuiez prin vreo livadă, acolo trag câte un pui de somn, sorbind aroma vreunei piersici ori a unui măr. Pornesc din nou și urc pâna sus pe crestele cele mai înalte ale munților, cobor apoi văile și din izvor în pârâu, apoi mai departe pe râuri, pâna la marea încrețită de valuri cu coame înspumate. Iau un susur cu mine și-l port, îl port și îl cânt... ... și uite așa, azi aici, mâine colea, pretutindeni și nicăierea! ba un alint, ba o doină, numai să stați și să mă ascultați!
- Viu de departe, de peste mări și țări, oho! câte n-am văzut eu pe unde am colindat, că drumurile îmi sunt lungi și nu de puține ori ocolite. M-am oprit oleacă într-o pădure și am luat aminte la cele ce spun tufanii și copacii atunci când își clatina frunțile! Am plecat mai departe zăbovind asupra câmpiei unde am șușotit cu lanurile, port vara solia roadelor bogate ale grânelor, iar toamna pe cele ale porumbului. Mă mai odihnesc și eu că de, acela care umblă mult ostenește și el. Atunci mă aciuiez prin vreo livadă, acolo trag câte un pui de somn, sorbind aroma vreunei piersici ori a unui măr. Pornesc din nou și urc pâna sus pe crestele cele mai înalte ale munților, cobor apoi văile și din izvor în pârâu, apoi mai departe pe râuri, pâna la marea încrețită de valuri cu coame înspumate. Iau un susur cu mine și-l port, îl port și îl cânt... ... și uite așa, azi aici, mâine colea, pretutindeni și nicăierea! ba un alint, ba o doină, numai să stați și să mă ascultați!
Astăzi dimineață, așa cum am spus, era și el mai altfel decât a fost pâna acuma. Parcă mai posomorât, mai îngândurat, nu-și mai afla astâmpărul.
- De-acuma, gata, mi-a trimis vorbă din lăcașul lui de Miază-Noapte fratele meu cel mare: crivățul. Și-a tocmit telegarii, și-a încordat trâmbițele și și-a foltuit tobele, el are să domnească peste iarnă, are să-nvălmășească omăturile, ridicând nămeți și troiene. Ei, după o vreme are să ostenească și el, atunci ai să ieși afară și ai să te dai cu săniuța.
- De-acuma, gata, mi-a trimis vorbă din lăcașul lui de Miază-Noapte fratele meu cel mare: crivățul. Și-a tocmit telegarii, și-a încordat trâmbițele și și-a foltuit tobele, el are să domnească peste iarnă, are să-nvălmășească omăturile, ridicând nămeți și troiene. Ei, după o vreme are să ostenească și el, atunci ai să ieși afară și ai să te dai cu săniuța.
Planificarea calendaristica a activitatilor instructiv-educative 6 octombrie-10 octombrie 2014
TEMA DE STUDIU(ANUALA):,,Cine sunt /suntem?
TEMA PROIECTULUI:,,Copilaria mea"
TEMA SAPTAMANALA(SUBTEMA):,,Copil ca tine sunt si eu"
LUNI,6 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:Joc ritmic
ALA:Biblioteca:Vizionare film pentru copii
Constructii:Casuta pentru copii
Joc de creatie:jocuri initiate de copii
ADE:,,Sunt un copil cuminte"
Niv. I:DS:convorbire dupa soft educational
Niv. II:DS:convorbire dupa soft educational+DEC:colorare
MARTI,7 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:Joc cu text si cant
ALA:Arta:coloram imagini din povesti cunoscute
Biblioteca:povestea preferata-repovestirea copiilor
Constructii:,,Palatul din povesti"
ADE,,In lumea povestilor"
Niv.I:,,DLC:Identificarea personajelor pozitive"-joc didactic
DEC:Personajul preferat"-pictura
Niv. II:DLC +DEC
MIERCURI,8 octombrie,2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:,,Framantari de limba
ALA:Stiinte:,,Cum discuta oamenii la distanta?"
Nisip si apa:,,Semne de circulatie rutiera"
Biblioteca:,,Reguli de comportare civilizata"
ADE:,,Hai sa rezolvam si sa ne distram"
Niv I+Niv. II:DS,,formare de multimi dupa forma si marime
DPM:predarea diferitelor forme de mers
-joc didactic:,,Mergi cum ti se spune"
JOI,9 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:Recitative -Numaratori
ALA:Biblioteca:citim imagini
Arta:coloram imagini din carti
Joc de rol:initiat de copii
ADE:,,Un copil politicos"
Niv. I : DOS:activitate practic-gospodareasca
Niv. II:DOS+DLC:poveste dupa un sir de ilustratii
VINERI,10 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata(Optionale)
Tranzitii:,,Joc muzical"
ALA:Joc de creatie:jocuri initiate de copii
Biblioteca:citim imagini despre copii
Nisip si apa:constructii din nisip
ADE:,,Vorba dulce mult aduce"
Niv I:DEC:Luati seama bine!"-cantec
Niv.II:DEC+DOS,,activitate practic-gospodareasca"
TEMA PROIECTULUI:,,Copilaria mea"
TEMA SAPTAMANALA(SUBTEMA):,,Copil ca tine sunt si eu"
LUNI,6 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:Joc ritmic
ALA:Biblioteca:Vizionare film pentru copii
Constructii:Casuta pentru copii
Joc de creatie:jocuri initiate de copii
ADE:,,Sunt un copil cuminte"
Niv. I:DS:convorbire dupa soft educational
Niv. II:DS:convorbire dupa soft educational+DEC:colorare
MARTI,7 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:Joc cu text si cant
ALA:Arta:coloram imagini din povesti cunoscute
Biblioteca:povestea preferata-repovestirea copiilor
Constructii:,,Palatul din povesti"
ADE,,In lumea povestilor"
Niv.I:,,DLC:Identificarea personajelor pozitive"-joc didactic
DEC:Personajul preferat"-pictura
Niv. II:DLC +DEC
MIERCURI,8 octombrie,2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:,,Framantari de limba
ALA:Stiinte:,,Cum discuta oamenii la distanta?"
Nisip si apa:,,Semne de circulatie rutiera"
Biblioteca:,,Reguli de comportare civilizata"
ADE:,,Hai sa rezolvam si sa ne distram"
Niv I+Niv. II:DS,,formare de multimi dupa forma si marime
DPM:predarea diferitelor forme de mers
-joc didactic:,,Mergi cum ti se spune"
JOI,9 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:Recitative -Numaratori
ALA:Biblioteca:citim imagini
Arta:coloram imagini din carti
Joc de rol:initiat de copii
ADE:,,Un copil politicos"
Niv. I : DOS:activitate practic-gospodareasca
Niv. II:DOS+DLC:poveste dupa un sir de ilustratii
VINERI,10 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata(Optionale)
Tranzitii:,,Joc muzical"
ALA:Joc de creatie:jocuri initiate de copii
Biblioteca:citim imagini despre copii
Nisip si apa:constructii din nisip
ADE:,,Vorba dulce mult aduce"
Niv I:DEC:Luati seama bine!"-cantec
Niv.II:DEC+DOS,,activitate practic-gospodareasca"
miercuri, 1 octombrie 2014
Planificarea calendaristica a activitatilor instructiv-educative 29 septembrie-3 octombrie 2014
SAPTAMANA:29 septembrie-3 octombrie 2014
Tema anuala:,,CINE SUNT,SUNTEM?''
Tema proiectului:,,Copilaria mea''
Tema saptamanii:,,Cine sunt eu?''
LUNI, 29 sept.2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:Joc ritmic
ALA:Joc de rol(jocuri initiate de copii)
Biblioteca:(citire de imagini din albume de familie)
Constructii:Casa noastra
ADE:,,In familie"
Niv. I DS-lectura dupa imagini+DEC-intonare cantec
Niv.II DS-lectura dupa imagini+DEC,,Daca parintii ar fi copii"-intonare cantec
MARTI, 30 sept. 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:Recitative-Numaratori
ALA:Stiinte:,,Profesii si meserii"
Arta:,,Familia mea"-desen
Constructii:,,Casa noastra"
ADE:,,Povesti de familie"
Niv. I DLC,,Fata babei si fata mosneagului"-povestea educatoarei+DOS-activitate practic-gospodareasca
Niv. II DLC+DOS
MIERCURI, 1 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:,,Joc cu text si cant"
ALA:Stiinte:,,Forme geometrice"
Constructii:,,Cum as vrea sa arate casa mea"
Biblioteca:Citim imagini
ADE:,,Constructorii"
Niv. I +DPM:,,Mersul organizat in diferite formatii"
Niv.II DPM+DEC -desen.
JOI, 2 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:,,Joc ritmic"
ALA:Biblioteca:,,Doi frati cuminti",de Elena Farago-memorizare
Stiinte:,,Numeralul ordinal"
Arta:,,Colorare in contur"
ADE: ,,Fratior si surioara"
Niv. I DS,,Formare de multimi dupa forma si culoare"
Niv. II DS:,,Formare dupa forma si culoare"+DLC:"Fata babei si fata mosneagului"-repovestire
Vineri,3 octombrie 2014
ADP:Intalnirea de dimineata
Tranzitii:,,Numaratori"
ALA:Nisip si apa:,,Urme de palma"
Biblioteca:,,Citim imagini"
Arta:modelaj
ADE:,,Ce e bine si ce e rau?"
Niv.I DEC-Pictura
Niv. II DEC-Pictura+DOS-activitate practic-gospodareasca
Comentariile membrilor
  Vizionări: 88712  Niv. II-recita pooezia intreaga. Doi fraţi cumiti
de Elena Farago
Noi suntem doi fraţi, în casă
Şi nu ne certăm deloc, Şi suntem tăcuţi la masă, Şi cuminţi în orice loc. Avem hamuri, cerc şi minge, Când pe-afară ne jucăm, Iar când plouă, ori când ninge, Liniştiţi în casă stăm. Şi cu jucării frumoase Ne jucăm tot amândoi, Pe când mama nostră coase, Ori citeşte, lângă noi. Mama noastră ne vorbeşte Şi ne mângâie duios, Iară seara ne citeşte Ori ne spune-un basm frumos. Şi ne-nvaţă lucruri multe, Şi frumoase, stând cu noi, Şi îi place să ne-asculte Când vorbim noi amândoi... Şi în gândul nostru-ntruna Auzim povaţa ei: - Fiţi cuminţi întotdeauna Şi fiţi buni, copiii mei!... |
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)